ANALIZA: Cifrele dezastrului pentru Nord Estul României. De ce este Moldova izolată?
Intr-un raport de tara privind disparitatile teritoriale ale Romaniei, cifrele confirma ca regiunea de Nord Est a tarii este net defavorizata fata de restul teritoriului. Lipsa infrastructurii de transport, dezinteresul politic centralizat, dezindustrializarea masiva post 1990, migratia, depopularea, lipsa marilor investitori straini sunt principalii factori care au produs aceste diferente enorme comparativ cu alte regiuni.
RAPORTUL DE ȚARĂ 2024
Raportul evidențiază diferențe semnicative între regiunile României și între mediul urban și rural în ceea ce privește dezvoltarea economică, accesul la educație, infrastructura și calitatea vieții.
PIB-ul pe cap de locuitor în București-Ilfov a fost de 177% din media UE, în timp ce în regiunea Nord-Est a fost sub 50% din valoarea medie la nivel european. De asemenea, productivitatea muncii variază puternic: 156,6% din media UE în București-Ilfov, față de doar 44,9% în Nord-Est.
Între 2013 și 2022, creșterea PIB-ului real a fost foarte diferită între regiuni: București-Ilfov a crescut cu 7,4%, în timp ce regiunea Nord-Est a avut o scădere de -0,3%. Rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială este de 38,2% în Nord-Est, comparativ cu 19,2% în București-Ilfov.
Diferența de venituri dintre zonele urbane și cele rurale este de 4,4 ori mai mare decât media UE. Regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia sunt identicate ca fiind într-o capcană a dezvoltării în ultimii 15 ani.
În România, județele din Oltenia, cele din nord-estul țării și două județe din sud sunt clasificate în categoria cu risc mediu-ridicat de a fi prinse în capcane de dezvoltare. La polul opus se află Bucureștiul și alte județe dezvoltate din vestul și centrul țării, care prezintă risc scăzut de a fi afectate de acest fenomen.
Se observă disparități regionale evidente: județele din Transilvania și Banat (Arad, Timiș, Cluj, Sibiu, Alba și Brașov) au cele mai ridicate rate de ocupare a resurselor de muncă, depășind frecvent 70%. Acest fapt reflectă o economie mai dinamică, diversificată și o integrare bună în fluxurile economice europene.
În schimb, zonele din nord-estul Moldovei (Botoșani, Vaslui) și sud-estul Munteniei (Călărași, Giurgiu) prezintă rate de ocupare sub 50%, indicând o economie slab dezvoltată, cu oportunități de angajare reduse.
În privința teritoriilor cu un grad ridicat de conectare la sistemele de canalizare (peste 80%), liderul se menține municipiul București, urmat de județe puternic urbanizate, precum Sibiu, Brașov, Hunedoara, dar și de Cluj, Timiș, Constanța, Alba, Galați, Brăila și Covasna – teritorii care beneficiază de rețele extinse de canalizare.
Un grad scăzut de conectare (<40%) se înregistrează în nord-estul și sud-estul țării, în zone preponderent rurale, cu investiții reduse în infrastructura de canalizare.
Raportul mai vorbeste despre o rețea rurală puternic fragmentată și cu un potențial demografic redus,
caracteristic sudului țării (Teleorman, Olt, Giurgiu, Ialomița), nord-estului Moldovei (Vaslui, Botoșani) sau zonelor montane, cu excepția depresiunilor intramontane. Distribuția reflectă persistența unor dezechilibre demografice istorice, accentuate de migrația externă și de îmbătrânirea populației.
Intr-un raport al Bancii Mondiale din anul 2023, câteva județe din România – Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Gorj, Suceava, Iași, Botoșani și Vaslui – au fost captive în capcana dezvoltării pentru perioade cuprinse între 13 și 15 ani, semnalând o stagnare economică persistentă.
DE CE A FOST IZOLATĂ MOLDOVA?
1. Lipsa infrastructurii de transport
- Absența autostrăzilor: Moldova este singura regiune istorică din România fără autostradă funcțională care să o lege de restul țării (ex: A7 abia în construcție, A8 întârziată).
- Lipsa unei legături rutiere cu Transilvania sau Bucureștiul a dus la izolare economică și logistică .
2. Dezinteres politic centralizat
- Investițiile publice majore au fost concentrate în sud și vest (ex: Cluj, Timișoara, București), în timp ce Moldova a fost neglijată.
- Clasa politică locală a fost adesea ineficientă, coruptă sau lipsită de influență reală la București.
3. Dezindustrializare masivă post-1990
- Multe centre industriale (ex: Roman, Bacău, Vaslui, Pașcani) au fost abandonate, fără alternative.
- Nu s-a făcut o strategie reală de reconversie economică , iar investitorii au ocolit zona din cauza infrastructurii slabe.
4. Migrație și depopulare
- Moldova a fost „exportator” de forță de muncă: sute de mii de oameni au plecat în Italia, Spania, Germania.
- Aceasta a creat un cerc vicios: mai putini oameni inseamna mai putin capital local si stagnare .
5. Lipsa marilor investitori straini
- Marile companii au ales zona de vest (lângă Ungaria) sau București-Ilfov, unde există acces rapid la UE.
- Fără infrastructură, logistică sau capital uman stabil, Moldova a fost evitată sistemic.
CÂND ȘI CUM POATE REVENI MOLDOVA?
1. Finalizarea autostrăzilor (A7 și A8)
- Autostrada A7 (Ploiești–Siret), în construcție, va lega Moldova de restul țării și de Ucraina.
- Autostrada A8 (Tg. Mureș–Iași) – vitală pentru conectarea cu Transilvania și atragerea de investiții.
2. Fonduri europene și PNRR
- Moldova a primit alocări importante pentru Digitalizare, Spitale regionale (ex: Iași), dar succesul depinde de administrația locală și de capacitatea de implementare.
3. Capitalizarea forței de muncă din diaspora
- Mulți moldoveni plecați în străinătate acum au capital, experiență și motivație pentru a reveni.
- Dacă există infrastructură și condiții atractive, pot deveni motoare de dezvoltare locală .
4. Susținerea centrelor universitare și inovative
- Iași, Bacău, Suceava – pot deveni hub-uri de inovație și IT dacă sunt susținute strategice.
- Exemple pozitive există: startup-uri IT din Iași, dezvoltări în agricultură bio, turism ecologic în Bucovina.
CONCLUZII
Moldova a fost izolata din cauza neglijenței statului român, lipsei de infrastructură și a lipsei de influență politică. Totuși, există o fereastră de oportunitate între 2025–2030 , care poate transforma regiunea, dacă este tratată strategic. Fara realizarea celor doua autostrazi, Moldova nu are nici o sansa sa recupereze din decalajul fata de celelalte regiuni.
About The Author
