Alina Gorghiu îl așteaptă pe infractorul fugar Ionel Arsene să se trateze de pretinsa „depresie” în pușcăriile din România. Ce spune directorul ANP

Abordând pe larg problematica infractorilor fugari în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, 6 decembrie, ministra Justiției, Alina Gorghiu, s-a referit și la cazul particular al fugarului Ionel Arsene, care ocupa funcția de președinte al Consiliului Județean Neamț din partea PSD în momentul în care a fost condamnat la 6 ani şi opt luni de închisoare. Fugind în Italia precum mulți alți infractori celebri din România, Ionel Arsene a apelat la toate tertipurile pentru a pune bețe în roate extrădării sale în România. În prezent, magistrații din Italia analizează dacă Ionel Arsene are probleme psihice, după ce avocații acestuia au transmis că inculpatul ar suferi de patologii grave, inclusiv de natură neuropsihiatrică, neputând fi astfel extrădat în România în viziunea acestora. Mai exact, afecțiunea lui Arsene ar fi „tulburare depresivă severă”, existând un „risc foarte mare” să se sinucidă dacă ar fi adus într-un penitenciar din România.

În acest context, Alina Gorghiu a ținut să ofere asigurări că infractorul Ionel Arsene poate fi tratat pentru pretinsele probleme psihice și în sistemul penitenciar din România. Aceste asigurări au fost întărite și de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Dan Halchin, pe parcursul conferinței de presă în cauză. 

Alina Gorghiu: Din păcate, mă aștept ca orice fugar să uzeze de orice mijloc – mai mult sau mai puțin ortodox, de orice tertip, astfel încât să-și atingă obiectivul, acela de a scăpa de justiția din România și de a nu executa pedeapsa în sistemul penitenciar din România. Eu obișnuiesc să le transmit tuturor – și v-am demonstrat aducând peste 750 de fugari anul acesta înapoi în țară, că mai devreme sau mai târziu vor ajunge înapoi în România. Nu voi transmite acest mesaj cu dedicație pentru o persoană sau alta, ci folosesc întrebarea dvs. pentru a da un răspuns general. Vă aștept înapoi în țară pe toți care ați fugit! (…) Cu privire la fugarul condamnat Ionel Arsene, procedura este în curs. Se lucrează la acea expertiză, se va da un nou termen. În momentul în care există vreo schimbare, voi informa opinia publică din România, însă soluția pe care instanța italiană a dat-o este de predare a lui Ionel Arsene în România. Din pricina unor motive medicale – labilitate psihică, depresie, pe care le-a invocat fugarul împreună cu echipa sa de avocați, instanța a decis să analizeze această situație medicală și dacă situația medicală invocată ar putea să-i afecteze viața în sistemul penitenciar din România. La momentul în care se va finaliza procedura de expertiză, sigur că vom putea ști deznodământul. Sper să vi-l pot comunica în termen util.

Reporter: Ar putea domnul Arsene să fie tratat pentru depresie, labilitate psihică și în sistemul penitenciar de la noi? Există dotările necesare? 

Alina Gorghiu: Sigur că da. Sistemul de spitale penitenciare din România prestează pentru absolut orice tip de boală, inclusiv pentru genul acesta de situație, dar aici o să-l rog pe domnul Halchin să vă dea detalii, pentru că ANP este solicitată să dea detalii, în orice situație, de instanța unde fuge din România o persoană condamnată. Aceste detalii pot consta în condițiile din penitenciare, respectiv unde va sta persoana respectivă, cum va fi cazată, unde are locul să se plimbe, câți metri are, unde are chiuveta, unde are patul. Dar sunt instanțe care ne cer detalii cu privire la condițiile din spital, unde poate fi tratat deținutul dacă este întors în România. Sunt informații pe care oricând, cu mare plăcere, le furnizăm. Vă amintesc că acum scurtă vreme am făcut un tur cu reprezentanții a peste 20 de ambasade la penitenciarul de la Rahova tocmai pentru a putea arăta partenerilor europeni că suntem extrem de deschiși, de transparenți în a arăta condițiile din penitenciarele din România. 

Dan Halchin: Sigur că în sistemul penitenciar românesc există capacitatea de a trata boli psihice, de a le ține sub control, de a le gestiona într-o așa manieră astfel încât persoana privată de libertate să resimtă cât mai puțin presiunile inerente privării de libertate. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *