Al treilea an consecutiv de extreme meteorologice în luna iunie

extreme meteo

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis de la începutul lunii iunie 68 de avertizări meteorologice de Cod roşu, faţă de 51 în iunie 2019, fiind însă foarte aproape de cele 85 de avertizări emise pe parcursul lunii iunie 2020. Astfel, iunie se dovedeşte a fi o lună a extremelor meteorologice.

Elena Mateescu, directorul general al ANM: „De la 1 iunie şi până în 26 iunie avem un total de 68 de avertizări meteorologice de Cod roşu. Depăşim cele emise în luna iunie a anului 2019, 51 de avertizări, şi suntem foarte aproape de cele din luna iunie 2020, 85 de avertizări. Aşadar, este al treilea an consecutiv în care luna iunie dovedeşte că este o lună a extremelor meteorologice, o lună cu fenomene de instabilitate meteo accentuată, dar care este specifică şi prin aceste alternanţe de vreme severă, de la perioade lungi cu precipitaţii, până la perioade în care canicula a fost prezentă. În acest an, pentru prima dată, a fost emis un Cod roşu pentru ultima decadă a unei luni iunie pentru val de căldură şi disconfort termic accentuat în partea de vest a ţării. Vorbim, de asemenea, de patru zile consecutive în care am avut depăşiri ale recordurilor zilnice de temperatură, atât la nivelul maximelor cât şi minimelor. Şi ieri am înregistrat 39 de grade Celsius la Calafat, 34 la Bucureşti, 37 de grade la multe staţii din partea de vest, sud-vest a ţării. Indicele temperatură-umezeală a depăşit pragul critic de 80 de unităţi în aproape toată ţara. Nu în ultimul rând, temperatura resimţită a avut valori de 40-45 de grade Celsius în partea de vest, sud şi est a ţării”.

Instabilitatea atmosferică şi ploile torenţiale vor persista sâmbătă şi duminică, iar în unele zone din vestul şi sud-vestul ţării se va intensifica şi valul de căldură. Nici luna luna lui cuptor nu va fi lipsită de astfel de fenomene meteorologice extreme şi de valuri de căldură, iar disconfortul termic va fi în creştere.

În ceea ce priveşte efectele acestor fenomene pentru agricultură, Mateescu a transmis că precipitaţiile abundente care au căzut în regiunile extra-carpatice, la nivelul zonelor unde se înregistrau băltiri, nu permit intrarea în câmp, fiind astfel prelungite şi perioadele de maturitate în special la grâu, unde „ar fi ajutat mult mai mult o perioadă uscată şi mai călduroasă.”