82% dintre investitorii privati au reclamat probleme financiare dupa ce Guvernul a majorat salariul minim pe economie. De la 1 ianuarie, taxele vor creste din nou

Aproape 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajați din sectorul privat din România nu sunt reprezentați în negocierile cu statul, atunci când vine vorba de stabilirea salariului minim și alte decizii care țin de legislația economică, mai ales cea fiscală.

Fără o coagulare a intereselor angajaților, a firmelor private, statul va continua să ia decizii care afectează activitatea mediului privat fără să primească soluții alternative reale care să reflecte opinia economiei reale, avertizează Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF.

De la 1 ianuarie 2024, taxele vor crește din nou în România, pentru a doua oară în ultimele 12 luni. Vor fi afectate, în primul rând, cele peste 800.000 de microîntreprinderi care, dacă vor înregistra venituri în creștere, vor plăti taxe de trei ori mai mari decât în prezent. Și marile companii vor fi taxate în plus, prin introducerea impozitului de 1% din cifra de afaceri.

O altă decizie care afectează semnificativ mediul de afaceri o reprezintă creșterea salariului minim brut pe economie de la 3000 lei la 3300 de lei, 3436 lei pentru salariații din agricultură și industria alimentară și 4582 lei pentru angajații în construcții.

Astfel de decizii, care afectează puternic dinamica economiei, planurile de business ale firmelor private, au fost decise prin măsuri administrative (asumarea răspunderii/ordonanțe de urgență) care au stârnit valuri de reacții în massmedia și, bineînțeles, în rândul antreprenorilor. Puteau fi găsite alte soluții pentru a acoperi deficitul bugetar? Puteau autoritățile să evite creșterea taxelor pentru companii, măsură generatoare de inflație?

Potrivit experților de la CONAF, dincolo de motivele autorităților, justificate în primul rând de dimensiunea deficitului bugetar, se pune problema dacă cei afectați – antreprenorii și implicit salariații din mediul privat au venit cu soluții alternative, au oferit autorităților variante legislative/administrative/fiscale care să ducă la evitarea creșterii taxelor.

Poate cel mai bun exemplu de decizie administrativă care impactează întregul spectru economic îl reprezintă modul în care autoritățile decid dinamica salariului minim pe economie.

În ultimele luni, intenția autorităților de a majora salariul de la 3000 la 3300 lei, concretizată în cele din urmă, a fost reclamată de foarte mulți antreprenori care, în esență, nu luaseră în calcul creșterea suplimentară a costurilor salariale, prin această metodă.

Potrivit unui barometru de opinie realizat de Frames în rândul antreprenorilor din România, realizat în perioada 12-23 octombrie 2023, 82% dintre investitori reclamau faptul că majorarea salariului minim le va crea probleme financiare, iar aproape 70% au afirmat că, în 2024, vor crește prețurile produselor/serviciilor, urmare a creșterii costurilor cu forța de muncă.

Printre principalele motive invocate de antreprenori se află – lipsa disponibilităților financiare (64%),  scăderea vânzărilor (59%) și existența unor contracte de afaceri cu preț impus (47%).

Dincolo de creșterea prețurilor, menționată de 68% dintre respondenți, managerii au prezentat, drept soluții pentru a crește salariul minim, diminuarea numărului de angajați (24%) și restructurarea operațiunilor (17%).

Dincolo de problema salariului minim la nivel național, noua lege 367/2022, aduce modificări substanțiale și în ceea ce privește salariul la nivel de ramură.

Legea prevede că negocierea colectivă a contractului colectiv de muncă devine obligatorie la nivelul firmelor care au cel puțin 10 angajați, precum și la nivel de sector de negociere colectivă, spre deosebire de vechea reglementare care prevedea obligativitatea negocierii colective doar pentru unitățile cu cel puțin 21 de angajați.

1,5 milioane de salariați din România erau plătiți, la nivelul lunii octombrie, cu salariul minim de 3000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei, arată datele Inspecției Muncii.

,,Majorarea salarială fără un feedback din economie nu va face altceva decât să ducă și mai mulți salariați în zona salariului minim. Astfel am ajuns ca, în prezent, o treime dintre salariați să fie plătiți cu salariul minim. În loc să încerci să oferi soluții fiscale firmelor pentru a putea crește salariile, alegi soluția cea mai simplă pentru a aduce bani la buget fără mari eforturi’’, spune Negrescu.

Statisticile INS arată că, în trimestrul II 2023, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,7%, una dintre cele mai reduse din UE.

În trimestrul II 2023, populaţia activă a României era de 8,1 milioane persoane, din care 7,689,9 mii persoane erau ocupate și 437.400 persoane erau şomeri.

Cea mai nouă estimare a Comisiei Naționale de Prognoză, numărul salariaților din România, care îi include și pe bugetari, va crește de la 6,67 mil. persoane în 2023 la 6,74 mil. în 2024 și la 7 milioane în 2027.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *