57% dintre respondenții unui sondaj Avangarde realizat la finalul lunii septembrie au fost de acord ca România să realizeze o reforma administrativ- teritorială chiar dacă acest lucru ar duce la dispariția unor localități din județul lor de reședință. În schimb, 33% s-au declarat împotrivă, iar 10% nu s-au pronunțat pe această temă.
Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.
În ultimul deceniu au existat două exemple semnificative de trecere de la structurile județene la cele regionale: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF – în 2013) și SRI în 2019, într-o mișcare surpriză anunțată în premieră de G4Media.ro. Ambele instituții au fost reorganizate pe baze regionale ca să-și eficientizeze activitatea.
În ianuarie 2021, reforma administrativ-teritorială a României fusese cerută și de Federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România.
În decembrie 2020, și Asociaţia Municipiilor din România (AMR) ceruse o nouă organizare administrativ teritorială. „România este singura ţară din Uniunea Europeană, din cadrul fostului bloc comunist, care are o lege a organizării administrativ-teritoriale a ţării din perioada regimului comunist (1968). Această lege, fundamentată pe principiul centralismului democratic, specific regimului comunist, este în contradicţie flagrantă cu principiul subsidiarităţii care stă la baza construcţiei şi funcţionării Uniunii Europene. De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării şi a absorbţiei mai eficiente a fondurilor europene”, arătau reprezentanţii AMR.
About The Author
