49 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977. 1.578 de oameni au murit și alți 11.321 au fost răniți
Miercuri se împlinesc 49 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, când un seism de magnitudinea 7,4 în zona Vrancea a ucis 1.578 de oameni și a afectat peste 200.000, provocând cele mai mari pagube naturale din istoria României.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:21, în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km, s-a produs un cutremur cu magnitudinea Mw (Magnitudine-moment) de 7,4 pe scara Richter.
Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural în istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti), 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit https://mobee.infp.ro/.
Cel de-al doilea mare seism din secolul XX
Acesta a fost cel de-al doilea mare seism din secolul XX, produs în România. Precedentul cutremur a avut loc la 10 noiembrie 1940, având magnitudinea Mw 7,4 pe scara Richter.
Puternicul seism din 4 martie 1977, cu o durată de 56 de secunde, a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.
În urma cutremurului şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice, dintre care îi amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu şi acad. Paul C. Petrescu ş.a.
Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: Blocurile Scala, Casata, Nestor, Belvedere, Colonadelor şi Grădiniţei; Hotel Victoria (Lafayette sau fostul Grand Hotel de France); blocurile de pe Str. Sahia, Tudor Arghezi şi Calea Moşilor (135); un corp al vechii Facultăţi de Chimie; tronsonul A al blocului 30 din zona Lizeanu, construit în 1962; tronsonul F al blocului OD16 din cartierul Militari, construit în 1974; Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor, construit în 1968. Alte 12 clădiri s-au prăbuşit parţial sau au avut distrugeri foarte grave, printre acestea fiind: Blocurile Dunărea, Simu (de lângă Lido) şi Wilson, blocul de pe Str. Şcoalei, Carpaţi/Metalexport, mai notează https://mobee.infp.ro/.
About The Author
