O autostradă fără asfalt, dar cu apă! Este proiectul ambițios promovat de Camera de Comerț și Industrie Iași, care propune o conexiune navigabilă de aproximativ 2.000 de kilometri între Marea Baltică și Marea Neagră. Proiectul, denumit „Autostrada Albastră”, ar urma să lege Polonia de Galați și Constanța, printr-un traseu care pornește pe Vistula și San, continuă pe Nistru și Prut și ajunge apoi în Dunăre. Pentru realizarea întregii conexiuni ar fi nevoie însă de două investiții majore: construirea canalelor navigabile San–Nistru și Nistru–Prut.
Pe hârtie, noua rută ar putea deveni un coridor important pentru transportul de mărfuri între nordul și sud-estul Europei și ar pune în legătură porturi strategice. În traseul propus este inclus și râul Prut.
Paul Butnariu, președinte Camera de Comerț și Industrie Iași:
“Un proiect elaborat de specialiști români și polonezi în anii 1922-1927, înainte de Al Doilea Război Mondial, un proiect care deschide, ca să spun așa, drumul aplicării unei directive europene care spune că trebuie să creștem volumul mărfurilor transportate pe râurile și pe canalele interioare ale Uniunii Europene cu 25% până în 2030 și cu 50% până în 2050. Practic, propunem în dezbatere și spre studiere oportunitățile oferite de râul Prut, în primul rând, un râu care deține toate condițiile de a deveni un proiect de anvergură europeană și de a extinde căile navigabile europene cu circa 500 de kilometri, ceea ce înseamnă că acea directivă europeană nu se poate baza doar pe modernizarea unei infrastructuri existente, ci trebuie să vizeze proiecte noi, proiecte de anvergură.”
Inițiatorii spun că „Autostrada Albastră” ar putea avea efecte nu doar asupra transportului, ci și asupra logisticii, energiei, gestionării apei și dezvoltării economice regionale.
Paul Butnariu, președinte Camera de Comerț și Industrie Iași:
“Ai dreptate. Am omis o parte din textul original. Îți las mai jos toată declarația, păstrând formularea și intervenind doar pentru corectarea gramaticală și a cuvintelor evident deformate de transcriere. Declarație corectată integral
Primii pași să-i facem printr-un studiu de prefezabilitate, care este prevăzut în bugetul de investiții al României, cu o sumă de circa 8 milioane de euro, pentru a vedea dacă acest proiect poate să fie abordat ulterior din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al finanțării. Noi susținem că este un proiect de integrare europeană, de echilibrare a dezvoltării între frontiera de Est a Uniunii Europene și zona de Vest a Uniunii Europene. Este un proiect care se face pentru generații. Este un proiect care, odată făcut, ar aduce mult mai aproape Ucraina și Moldova de ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și avantajele Uniunii Europene.
Deci am câștiga noi, Iașiul, în primul rând. Iașiul, chiar în primul proiect care a fost făcut în 1922, era prevăzut, ca să spun așa, ca fiind viitor port legat de Prut prin afluenții Bahlui și Jijia. În modul acesta, practic, s-ar echilibra transportul de la Iași în porturile dunărene și în portul Constanța, deoarece, la ora aceasta și nici în următorii câțiva ani buni, știm foarte bine, nu vom avea o legătură feroviară comercială eficientă între Iași și Constanța.
Ar echilibra dezvoltarea văii Prutului, care este o zonă de frontieră a Uniunii Europene și a României. Am putea avea ceea ce se cheamă combaterea inundațiilor, am putea dezvolta blue economy, economia legată de tot ceea ce înseamnă pescuit, acvacultură, managementul resurselor de apă.”
Deocamdată, proiectul este o propunere aflată în etapa de promovare și de construire a unui dialog între țările implicate. Pentru a deveni realitate, ar fi nevoie de acorduri internaționale, studii, finanțare și investiții majore în infrastructura hidrotehnică.
About The Author
