Tinerii din Romania nu se mai gandesc atat de mult la emigrare dar le este frica de coruptie

58 la suta dintre tinerii Romaniei cu varste cuprinse intre 14 si 29 ani se tem de coruptia din Romania, releva un studiu la nivel european al fundatiei politice germane Friedrich-Ebert-Stiftung.

Teama de corupție constituie o problemă în special pentru respondenții care au aspirații educaționale mai înalte. Aproximativ două treimi dintre cei care intenționează să urmeze învățământul terțiar raportează că se tem foarte mult de corupție, comparativ cu numai 40% dintre cei care sunt interesați numai de învățământul secundar inferior sau profesional.

Cea mai puternică teamă identificată in randul tinerilor pare să fi fost alimentată și de protestele și mișcările sociale recente împotriva corupției din România. Teama de corupție este corelată cu disponibilitatea de a accepta sau de a da mită, însă într-un grad mult mai mic decât sa găsească un loc de muncă în orice stat membru

În fața sărăciei și a lipsei de oportunități din țară, mulți tineri au ales calea emigrației. De fapt, cercetări recente estimează că peste 80% dintre emigranții care au părăsit România erau la vârsta activă de maxim randament.

Migrația tinde să se producă înainte de vârsta de 40 de ani si constituie o temă extrem de importantă de discuție în societatea românească deoarece amploarea acesteia și contextul mai larg al țării o fac extrem de importantă pentru domenii de studiu multiple.

Cel mai adesea, migrația este studiată ca mecanism prin care forța de muncă românească se mută în străinătate, reducând astfel dimensiunea și capacitatea economiei naționale a României. În al doilea rând, migrația este studiată ca instrument antisărăcie, atât prin capacitatea sa de a oferi oportunități economice unor oameni care, altfel, se plasează în rândul celor mai marginalizate grupuri din România, cât și ca o funcție a banilor expediați în țară de lucrătorii români de peste hotare.

Aproximativ 70% din populația tinerilor români între 14–29 de ani nu doresc, în momentul de față, să se mute în altă țară. Comparativ cu 2014, această valoare pare să se fi modificat remarcabil, deoarece mai puțini români iau în considerarea mutarea din țară.

În timp ce, în 2014, aproximativ 60% dintre tinerii români doreau să plece din țară pentru o perioadă de peste 6 luni, în 2018, această valoare este de 30%. Această disparitate semnificativă ar putea fi cu ușurință atribuită faptului că România se afla încă într-o perioadă de constrângeri economice în 2014.