Senatorul Dan Lungu, alături de protestatarii nemulțumiți de scăderea bugetului AFCN

Sharing is caring!

La începutul acestei luni, reprezentanții Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) au anunțat, înainte cu două săptămâni de publicarea listei cu proiecte aprobate, că bugetul alocat pentru sesiunea a doua de finanțare din anul 2019 va fi redus cu 30%, reducerile fiind aplicate fiecărei arii de finanțare în parte.

Această tăiere de fonduri a fost urmarea unui Ordin al Ministrului Finanțelor Publice emis în luna decembrie a anului trecut, ordin care prevedea schimbarea structurii financiare de administrare a Fondului Cultural Național. Astfel, sumele colectate în 2018, în valoare de aproximativ 37 de milioane de lei, pe baza cărora AFCN făcuse inițial alocarea bugetară, au trebuit să se reducă la 31 de milioane, încadrându-se în noua limită impusă prin Ordin.

Prin urmare, în această sesiune de finanțare numeroase proiecte nu au mai primit fonduri. Până în prezent, peste 1.800 de artiști și oameni de cultură se numără printre semnatarii unei petiții online, prin intermediul căreia aceștia solicită explicații ample Ministrului Culturii și Identității Naționale și explică felul în care această decizie afectează sutele de organizații neguvernamentale și instituții publice care operează în domeniul culturii din România.

Senatorul USR Dan Lungu susține demersul semnatarilor și atrage atenția asupra faptului că această reducere a bugetului este una extrem de gravă, întrucât la momentul actual AFCN este singura sursă consecventă de finanțare a sectorului cultural independent. Ba mai mult, într-o interpelare adresată, în anul 2017, Ministrului Culturii și Identității Naționale, Dan Lungu a prezentat concret o altă problemă pe care AFCN o întâmpină atunci când vine vorba de colectarea veniturilor sale proprii, pe care se bazează.

Practic, deși aproape orice tip de tranzacție care implică bunuri culturale (precum încasările agenților economici care vând copii, reproduceri sau mulaje după bunuri culturale mobile proprietate publică, celor care vând în licitație publică bunuri culturale mobile sau celor care vând publicații interzise minorilor) este impozitată cu 1,2% pentru suplimentarea acestor venituri, există numeroase situații de ocolire a legislației, în detrimentul bugetului destinat proiectelor culturale. În răspunsul primit, existența problemei era dovedită concret prin menționarea faptului că, în anul 2017, AFCN demarase  5 procese pentru recuperarea sumelor datorate de diverși contribuabili și proceduri de executare silită în alte 10 cazuri.

Scăderea cu aproape 30% a bugetului AFCN a blocat numeroase proiecte care priveau atât dansul, muzica, teatru, artele vizuale sau chiar promovarea culturii scrise. Ori, să blochezi un chiar promovarea culturii scrise în 2019, care a fost numit oficial  «Anul Cărții în România», mi se pare strigător la cer! Nu poți umbla la administrarea Fondului Cultural Național peste noapte, fără să ții cont de consecințe, fiindcă asta se numește iresponsabilitate. Ministerul de Finanțe mai bine s-ar ocupa de o mai bună colectare a fondurilor pentru AFCN decât să taie de la cultură”, a menționat Senatorul USR Dan Lungu.

 

shares