Procedura de selecție a viitorului procuror Șef al DNA încalca recomandarea 3.1 din Rapoartele MCV publicate în anul 2017 de Comisia Europeană

Ministerul Justiției a inventat o procedura de selecție a procurorilor de rang înalt care nu este legala, nefiind prevazuta în Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor și procurorilor și care încalca deliberat independența justiției lasând întreaga procedura exclusiv la aprecierea discreționara a unui ministru al justiției numit politic, sustine printr-un comunicat de presa senatorul Iulia Scantei, membru al Comisiei Juridice al Senatului.

Pentru a garanta independența justiției inclusiv în privința numirilor procurorilor de rang înalt, Comisia Europeana a menținut în Rapoartele MCV publicate la 25.01.2017 ți la 15.11.2017, recomandarea 3.1. constând în “punerea în practica de catre România a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, dar și pe baza de merit și cu sprijinul Comisiei de la Veneția”.

Comisia Europeana a solicitat în mod repetat, ca influența politica excesiva sa fie eliminata din procesul de numire a procurorilor șefi și sa se asigure un sistem de control și echilibru al puterilor în stat chiar daca decizia finala în privința numirii unui procuror șef ar aparține unei autoritați politice (în cazul nostru, Prețedintelui României care emite decretul de numire).

Pâna la numirea procurorului țef al DNA prin decret prezidențial, procedura de selecție, evaluarea candidaților și fundamentarea propunerii ministrului justiției sunt supuse cerințelor Comisiei Europene și trebuie sa fie un proces transparent, bazat pe criterii clare și obiective și nu pe aprecierea discreționara exclusiva a unui ministru politic.

Prin modul în care a modificat “Standardele de organizare și desfașurare a selecției procurorilor“, ministrul justiției a pus însa sub talpa politica întregul proces de selecție.

La precedenta selecție de procurori șefi pentru Parchetul General și pentru DNA, derulata în septembrie 2012, ministrul justiției de atunci, Mona Pivniceru a realizat evaluarea și selecția candidaților împreuna cu o comisie ministeriala formata dintr-un psiholog și trei procurori (un procuror al PÎCCJ, un procuror al DNA și un procuror specialist în management judiciar, toți formatori ai Institutului National al Magistraturii). Azi, la Ministerul Justiției, cei patru candidați înscriși pentru conducerea DNA vor fi evaluați în proba interviului și unul dintre ei va fi selectat de catre un singur om, de un ministru al justiției cu o agenda politica obscura și neasumata, care se considera astfel competent sa evalueze pe viitorul procuror șef DNA sub toate aspectele, inclusiv psihologic!

Proba interviului în urma caruia va fi selectat un candidat pentru conducerea DNA nu respecta recomandarile din rapoartele MCV și nici standardele europene statuate de Comisia de la Veneția în procesul numirilor procurorilor de rang înalt. Interviul va fi susținut doar în fața ministrului Tudorel Toader, care va fi „sprijinit” de secretarii de stat din minister. Se impune însa o precizare : dintre cei patru secretari de stat în funcție la Ministerul Justiției, niciunul nu este procuror (ori fost procuror) ori psiholog, niciunul nu are expertiza în managementul unui parchet, prin urmare rolul lor la interviu este unul pur decorativ, iar recomandarile lor nu au nicio valoare în adoptarea deciziei, tot ceea ce conteaza este puterea discreționara de apreciere a ministrului justiției.
Pentru a consolida puterea absoluta a ministrului justiției, procedura de selecție publicata pe pagina web a Ministerului Justiției nu prevede dreptul de a contesta al candidaților nemulțumiți de evaluare ți de modul de derulare și de punctare a interviului.

O evaluare obiectiva a candidaților va face fara îndoiala Consiliul Superior al Magistraturii, dar ce folos, avizul CSM emis dupa ce ministrul justiției își va fi desemnat candidatul, este unul consultativ pentru ministrul justiției astfel încât un eventual aviz CSM negativ nu îl va împiedica pe ministru sa mearga mai departe cu propunerea de numire, la Președinte pentru a obține decretul de numire.

Indiferent de persoana celui care azi va fi selectat și propus de ministrul justiției pentru un mandat de procuror-șef al DNA, procedura de selecție este una subiectiva și politica, lipsita de transparența în evaluarea candidaților și a proiectelor lor, iar interviul este doar o piesa de teatru cu final cunoscut și așteptat de sforarii și artizanii “reformei” justiției române.

De aceea rolul Prețedintelui României nu poate fi unul decorativ atunci când va primi propunerea de numire a viitorului procuror-șef al DNA, iar daca “candidatul” ministrului va primi un aviz profesional negativ din partea CSM, Președintele are dreptul de a refuza propunerea de numire. Președintele trebuie sa își îndeplineasca rolul de mediator între puterile statului, putând apela, în tacerea legii, și la o comisie prezidențiala de evaluare a propunerii de candidat pentru conducerea DNA transmise de ministrul justiție.