Președinția Consiliului Uniunii Europene – priorități și strategii în domeniul educației

Sharing is caring!

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a analizat prioritățile și strategiile în domeniul educației în cadrul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, context care înseamnă o șansă pentru România, un moment de redefinire a imaginii sale europene, în sensul „existenței unor priorități cadru, care să asigure coordonarea și continuitatea proiectelor în derulare, implicarea neutră și imparțială fără a favoriza anumite state în detrimentul altora, dovedindu-se astfel flexibilitate, competență, diplomație și perseverență.”

Deputatul PSD de Iași Camelia Gavrilă a adus în atenția Plenului Camerei Deputaților prioritățile din domeniul educației asumate de România pe parcursul acestui mandat la nivelul Uniunii Europene, direcții fundamentale, care se asociază cu temele mari, precum: mobilitate, incluziune, excelență. Toate aceste priorități sunt ilustrate de motto-ul ales: Educația care conectează și ar trebui să se regăsească în mod coerent și în demersurile naționale.

1. Mobilitatea – cunoaștere, experiență, comunicare interculturală
Unul dintre cele mai importante programe de la nivelul Uniunii Europene este reprezentat de mobilitatea educațională a profesorilor, a studenților, a elevilor și a altor categorii din sistemul educațional. Programul Erasmus a fost mereu performant și de succes (peste 9 milioane de persoane-beneficiari într-o perioadă de 30 de ani), aspecte vizibile și prin obiectivele majore pe care și le asumă.

România se află într-o poziție de top în privința numărului de studenți care studiază în țările partenere cu ajutorul acestui program și, în mod simetric, ar trebui ca oferta educațională românească, la nivel universitar, să fie mai atractivă pentru studenții străini.

„De apreciat faptul că orașul Iași este unul dintre cele mai performate centre academice din România din punct de vedere al numărului de studenți implicați în programul Erasmus, dar și în ceea ce privește numărul de studenți străini veniți la studii pentru un semestru sau un an academic. La nivel preuniversitar, orașul Iași se clasează pe primul loc în topul județelor cu cele mai multe proiecte educaționale europene accesate. Cadrele didactice au demonstrat receptivitate, știința de a scrie și implementa proiecte. S-a înțeles la toate nivelurile – directori, cadre didactice, elevi și părinți – că oportunitățile oferite de Erasmus+ merită valorificate, iar colaborarea cu omologi din țările europene este o sursă de inspirație, înseamnă progres, deschidere, eficiență și rezultate mai bune ale învățării, atât în contexte formale, dar mai ales nonformale. ”

Opinia deputatului Camelia Gavrila este că, prin această prioritate, România trebuie să reafirme importanța învățământului superior românesc și să promoveze într-o mai mare măsură internaționalizarea acestuia. Realizarea Spațiului European al Educației va elimina treptat anumite decalaje între principiile sistemului Bologna și realitățile sociale: transformarea mobilității într-o realitate a tuturor – ținând cont că grantul oferit nu acoperă toate cheltuielile, aspect care duce la neaccesarea programului de către studenții cu venituri mici; recunoașterea reciprocă a diplomelor, în contextul în care mai există încă universități din Uniunea Europeană care nu recunosc anumite diplome; sprijinirea cadrelor didactice în formarea profesională; îmbunătățirea învățării limbilor străine prin programul de mobilității.

2. Incluziunea – demers fundamental pentru integrare, coeziune și șanse egale
În mandatul său, România trebuie să facă demersuri pentru obținerea acordului privind Recomandarea Consiliului pe tema sistemului de înaltă calitate privind educația și îngrijirea timpurie a copilului și a consensului miniștrilor Educației privind Recomandarea Consiliului – O abordare comprehensivă a predării și învățării limbilor străine. Ulterior acestor demersuri, România are obligația să contureze strategii importante în domeniul educației pentru susținerea acestor recomandări importante, în perspectiva integrării copiilor în grădiniță, a primelor etape de socializare a acestora, dar și în direcția pregătirii elevilor, printr-o educație de calitate, pentru o Europă multiculturală și multilingvistică în care pot studia, munci sau în care se pot forma prin cursuri, stagii, perfecționări profesionale, a precizat deputatul Camelia Gavrilă.
Strategia Europa 2020 are ca obiectiv principal reducerea numărului de persoane care suferă de pe urma sărăciei și a excluziunii, iar demersurile și analizele UNICEF sunt relevante și promovează la nivel global, începând din anii 90, conceptul de Școala Prietenoasă Copilului, model ce plasează în centrul preocupărilor drepturile copiilor, împreună cu susţinerea echităţii, incluziunii şi abilitării copiilor mai săraci şi mai expuşi fenomenului de excluziune.
Din această perspectivă, deputatul Camelia Gavrilă a propus și a subliniat etape și măsuri necesare în sistemul educațional românesc, pentru realizarea incluziunii școlare și sociale, pentru atingerea acestor obiective și ținte fundamentale de nivel european:
Implementarea conceptului de Școala Prietenoasă Copilului la nivel național, concept ce vizează următoarele dimensiuni: incluziune; eficacitate; mediu sigur, protector şi sănătos; echitate şi sensibilitate în raport cu aspecte legate de gen; implicarea familiilor şi a comunităţii.
Elaborarea standardelor de performanță, adaptate pentru toate categoriile de copii și elevi, inclusiv pentru copii cu CES;

Adoptarea și implementarea Strategiei privind educația parentală în vederea susținerii școlii de către părinți și comunitate;
Formarea cadrelor didactice din perspectiva individualizării și diferențierii în procesul de predare-învățare-evaluare;
Definirea și susținerea legislativă și finaciară a conceptului de profesor-asistent ca funcție distinctă în învățământul de masă, care integrează elevi cu CES, profesor care să lucreze în parteneriat și în complementaritate cu profesorul titular al clasei;

Înfiintarea atelierelor protejate pe lângă unitățile de învățământ special, ateliere prin care să se asigure profesionalizarea copiilor cu CES, inserția absolvenților, forme de socializare a tinerilor dezavantajați;

3. Excelența în educație – nivel superior de pregătire și evoluție profesională pentru dezvoltarea comunităților
Excelența în educație și formarea profesională constituie un element cheie pentru continuarea demersurilor privind dezvoltarea rețelelor de universități europene, precum și a centrelor de excelență în învățământul profesional și tehnic. România trebuie să transmită Europei, prin conducerea acestui mandat, faptul că excelența în educație nu este o alegere, ci reprezintă o necesitate pentru dezvoltarea comunității. În prezent suntem una dintre țările care exportă inteligența prin numărul masiv de absolvenți, bine pregătiți în domeniu, care lucrează în toate domeniile importante din alte state, cu rezultate remarcabile.

În aceeași măsură, consider că toți copiii trebuie să aibă acces la educație de calitate, susțin eforturile școlilor și ale universităților pentru excelență, în sensul în care tinerii talentați trebuie stimulați și îndrumați dincolo de orele de curs pentru a-și valorifica talentul, inteligența, dorința de autodepășire. Cultura performanței trebuie să fie parte a oricărui demers educațional, asigurând șansele elevilor și studenților capabili spre o evoluție corespunzătoare potențialului lor intelectual sau vocațional.

În concluzie, consider că în aceste condiții, măsurile și obiectivele sunt ambițioase, strategiile aferente presupun urgență și elaborare atentă, iar ministerele și instituțiile de resort trebuie să asigure coordonarea competentă, astfel încât exemplele de bună practică să fie diseminate, programele și măsurile concrete să se contureze în termene rezonabile.

shares