Poliţia Călare, mai importantă decât Urbanismul. Iată de ce îşi fac mendrele rechinii imobiliari!

Ieri a apărut pe site-ul Poliţiei Locale şi raportul pentru anul trecut. Problemele privind disciplina în construcţii sunt expediate în câteva cuvinte. Nimic despre acţiunile pierdute în instanţă în procese aşa-zişi „dezvoltatori“. În schimb, acţiunile Poliţiei Călare sunt prezentate cu exemple.

Poliţiştii locali şi-au întocmit bilanţul pe anul trecut. Faţă de alte structuri de ordine publică, care organizează conferinţe de presă, Poliţia Locală a preferat doar să posteze pe site bilanţul. Un cadru oficial ar fi creat şi oportunitatea unor întrebări la care să răspundă conducerea instituţiei. Raportul Poliţiei Locale începe în mod ciudat: „indiferent de contextul politic, structurile de ordine publică sunt responsabile de asigurarea securităţii cetăţenilor“. Motivul pentru care s-a ţinut încă din prima frază să se facă referire la scena politică, doar conducerea instituţiei o ştie. Bilanţul cuprinde 20 de pagini şi este destul de sărac în informaţii, în ciuda diversităţii activităţilor pe care Poliţia Locală le desfăşoară. Pe linie de urbanism, unde Poliţia Locală are parte, poate, de cel mai scăzut nivel de încredere, activitatea este sintetizată în mai puţin de jumătate pagină, cu patru informaţii: s-au aplicat 188 amenzi (662.500 lei, inclusiv pe probleme de afişaj stradal), s-au încheiat 1.756 notificări şi înştiinţări, s-a răspuns la 1.627 de sesizări şi au fost constatate 32 fapte de natură penală.

De altfel, cuvântul „urbanism“ apare doar de patru ori în tot raportul de peste 6.100 de cuvinte (0,07%). Despre procesele pierdute pe bandă rulantă în instanţă sau neregulile de la Serviciul Urbanism nu se suflă o vorbă. În schimb, mai generoasă în informaţii este secţiunea dedicată Poliţiei Călare, unde sunt date inclusiv exemple de cazuri în care agenţii au intervenit.

Aproape 60% dintre poliţişti nu au studii superioare

La Poliţia Locală sunt 326 de posturi, iar în decembrie 2018 gradul de ocupare a acestora era de 91%. În proporţie covârşitoare, posturile sunt ocupate de către bărbaţi (275), fiind angajate doar 53 de femei. Din totalul salariaţilor (328), aproape 60% dintre angajaţi nu au studii superioare. Poliţiştii nu au uitat să-şi acorde premii anul trecut, ce-i drept simbolice (felicitări, diplome, plachete). Nu mai puţin de 83 de angajaţi au fost în această situaţie, respectiv un sfert din personalul instituţiei. Nu este de neglijat nici faptul că, în 2018, cheltuielile salariale în bani ale Poliţiei Locale au crescut cu 33%. În ceea ce priveşte rezultatele instituţiei pe un an întreg, acestea au fost sintetizate în mai puţin de 10 pagini din raport. Poliţiştii locali spun că au aplicat 30.028 sancţiuni, dintre acestea 18.150 fiind amenzi, iar 11.878 au fost avertismente. Conducerea instituţiei precizează că, raportat la numărul de agenţi constatatori (220 lucrători), numărul de sancţiuni este mare: 124/zi lucrătoare, adică 5 sancţiuni în fiecare oră sau, alfel spus, o sancţiune la fiecare 12 minute.

Valoarea totală a amenzilor se ridică la peste 5,7 milioane lei. „Numărul cel mai mare de sancţiuni este la regimul rutier, respectiv de 14.500 sancţiuni“, se arată în raport. Poliţiştii menţionează şi totalul punctelor penalizatoare aplicate şoferilor: 25.000. Din sancţiunile pe linie rutieră, cele mai multe au fost pentru oprire neregulamentară (3.842) şi staţionare neregulamentară (6.044). Poliţiştii au dispus anul trecut ridicarea a aproape 2.000 de maşini, doar circa 100 fiind restituite de pe platformă. „În anul 2018 au fost depistate un număr de 436 autoturisme în stare de abandon“, mai arată poliţiştii. Dar, doar 83 dintre acestea au fost şi efectiv ridicate întrucât, de la constatare, trebuie îndeplinit un termen legal pentru o astfel de măsură. Unii dintre angajaţi au călcat strâmb anul trecut: 24 au fost cercetaţi disciplinar, iar 11 au fost sancţionaţi.

Lipsesc obiectivele pe linie rutieră

Bilanţul cuprinde şi câteva obiective pentru anul în curs, dar niciunul dintre acestea nu face trimitere directă la traficul din oraş, deşi numeroşi ieşeni reclamă, deseori, lipsa poliţiştilor din dirijarea circulaţiei în mai multe puncte critice din oraş sau cu ocazia unor ambuteiaje. În schimb, bilanţul cuprinde câteva referiri la acţiunile de anul trecut. Astfel, poliţiştii susţin că au soluţionat 630 de petiţii primite de la cetăţeni în ceea ce priveşte siguranţa circulaţiei. „S-a participat, prin dirijare şi fluidizarea traficului rutier şi pietonal, la peste 600 solicitări din partaea echipelor care au executat lucrări de asfaltare, frezare, marcare, amplasare indicatoare rutiere“, se mai arată în raport. De asemenea, poliţiştii amintesc manifestările publice cu ocazia cărora au asigurat fluidizarea traficului şi misiunile comune alături de alte instituţii.

Din perspectiva presei, de menţionat că, faţă de anul 2017, noua conducere a Poliţiei Locale a decis ca jurnaliştii să nu aibă acces la imaginile de pe camerele de supraveghere din oraş în cazul unor evenimente de interes public, cel mai frecvent fiind vorba despre accidente rutiere. Numeroase astfel de solicitări au fost respinse de noul director, Liviu Zanfirescu, deşi în alte oraşe din ţară situaţia este alta. Motivul refuzului este mereu acelaşi: ori trebuie aviz de la Poliţia Judeţeană, ori de la Parchet. În orice caz, noua politică se înscrie în cea trasată de conducerea Primăriei Iaşi, instituţie obişnuită mai mult să mimeze transparenţa decizională decât să o aplice efectiv.

Sursa: Ziarul de Iasi