Lecția de bussines cu Dan Chirleșan și Acad. Viorel BARBU | Matematica europeana și românească – trecut și perspective

Sharing is caring!

O nouă săptămână – o nouă provocare, pe lungul drum al cunoașterii și înțelegerii cum funcționează economia, al vizualizării factorilor determinanți care permit creșterea și dezvoltarea economică sănătoasă a națiunii.

Invitatul meu, academicianul Viorel BARBU, probabil cel mai prețios profesor și tezaur uman viu al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași – a căutat răspunsuri la farmecul inefabil al matematicii aplicate în societate și în economia teoretică, care prin impredictibilitatea sa, prin faptul că este o știință situată la limita dintre exact, dintre determinist, stochastic și impredictibil creează mult farmec.

Extrag pentru dvs. câteva jaloane din ceea ce puteți vizualiza sau audia în emisiune:

– Un parcurs, pas cu pas, prin știința matematicii, începând de la filosofii greci, de la Ptolomeu la Isaac Newton, Galileu, Nicolaus Copernic, despre rolul matematicii în științe, în fizică, în tehnică, chimie, sociologie, samd

– Cum poate face matematica predicții prin modele, pentru a obtine rezultate stiințifice foarte exacte în fizică, chimie (ex. eclipsele) dar de ce în economie modelele matematice sunt sau devin destul de aproximative (pentru ca legile economiei sunt mai greu cuantificabile decat de ex. în fizică, pentru că sunt concepte economice care nu știm ce înseamnă, de ex. ce este ”valoarea”, sau cum măsurăm în economie ”încrederea” unui investitor). Astfel dacă modelul – care este redus la o ecuație – nu este exact, evoluția lui nu poate fi anvizajată decât cu foarte multă aproximație.

– Povești despre Nicolas Georgescu-Roegen, A. Corduneanu, A. N. Leontiev, Louis de Broglie, Kantorovich, Black și Show, John Forbes Nash – cum se ajunge la o situație de echilibru convenabilă pentru toți, atunci când la ”n” persoane strategia optimă este cea care se produce prin strategii de colaborare, nu prin acțiuni sau strategii individuale (ex. modelării piețelor de acțiuni)

– Despre cercetarea matematică, care cândva a fost individuală, în momentul de față nu mai este parohială, trebuie să produci lucruri noi și interesante, rezultatele se fac în grup, prin colaborare, pentru a fi folosite de alții, pentru a fi continuate de alții. Despre matematica românească ca disciplină, despre Gheorghe Asachi la Iași și Gheorghe Lazar la București, despre cum a fost predată înca din sec 18, însă primii matematicieni români, oameni care puteau face cercetare matematică, i-am avut spre sfârșitul secolului 19. Primii doctori de la universitățile apusene, profesori de matematică întorsi de la studii care fomează Școli, primele catedre, primii matematicini: Bacalov, Spiru Haret, Dimitriu Pompei, Miller, Vrânceanu, Țițeica, Lalescu.

– ”Școla românească a preluat argumente, a continuat pe pământ românesc temele de matematici și de cercetare pe care acesti tineri le-au învațat acolo și le-au adus aici și au contribuit – din Romania – la dezvoltarea matematicii europene, noi am fost conectați la o matematică mondială și la marile centre. Matematica românească a beneficiat foarte mult datorită acestor contacte europene, matematica a fost de un nivel înalt, fapt care s-a datorat și dacălilor din școlile liceeale, care au creeat o pepinieră de matematicieni veritabili”.

– ”Succesele noastre au venit din vremea în care am reușit să ne conectăm și să rămânem conectați”, marele George Palade spunea că ”Știința din România ar trebui să aleagă – să fie știința românească sau știință adevarată”

– ”Ne mândrim acum cu mari profesori specialiști români aflați la mari universități din lume, la Berkeley, la MIT, samd, dar acești oameni au fost creați și au studiat acasă, la universitățile noastre, în universitățile românești care sunt capabile să producă excelență”.

– Vizualizând modelul pașoptist toți oamenii mari de cultură toți s-au întors acasă.

– Despre curentul sau moda ”tinerilor care toți vor să plece din țară” (de ex. la Oxford sau la Cambridge) și despre faptul că ”se insuflă sau se insistă pe credința că Școala românească este o școală proastă, de mâna a doua, că trebuie neaparat să aspirăm să facem studii în străinătate, ceea ce nu-i chiar așa”.

– ”Această modă, și nu subfinanțarea, este o suferință reală a învățământului de astăzi, faptul că pierdem oamenii, faptul că universitatea românească devine în concepția de vulg, o universitate de mâna a doua, că nu mai poți face studii la un anumit nivel, că trebuie să pleci la o universitate stăină”

– ”Există universități mari și foarte mari în Europa, dar asta nu însemnă că cei mai buni tineri pot face și cea mai bună carieră în aceste universități, contează și îndrumarea, poți face la o universitate foarte mare dar dacă nu ai un advisor, cineva care să se ocupe de tine, eșuezi. Avem multe asemenea exemple”.

– ”Este foarte important ca tinerii să călătorească, dar este important să avem universități performante aici, naționale, să ne gândim cum putem să le facem sau măcar cum să le păstrăm, trebuie să ridicăm nivelul universităților și școlilor noastre. Dacă rămân de mâna a doua, dacă cei mai talentați tineri vor merge în universități străine, atunci vrând-nevrând vom ajunge jos”.

– ”Exodul tinerilor, care nici măcar nu sunt specialiști, care de la bun început își aleg școli străine, sfătuiți și de părinți, provine și de la nivelul de neîncredere în propria țară. E foarte grav că foarte mulți tineri nu mai pot face o carieră în România”.

– ”România trebuie să creeze condiții să atragă capacități, talente, să-i crească aici. Dacă noi și universitățile noastre nu vom rămâne la un nivel de competență înaltă, cu marile universități, atunci teoretic nu putem să avem alte pretenții. Circulație, da, stagii multe de burse, la fel, dar fluxul trebuie inversat, aș vrea de ex. ca ziarele să facă propagandă pentru studenții foarte buni care sunt la Universitatea Cuza sau în altă parte, nu pentru elevii foarte buni care pleacă nu știu unde. Nu este un titlu așa mare de glorie. Ar trebui un efort de creștere a excelenței universităților românești, câteva universități românești să fie la nivel european, tânărul român să prefere să studieze aici și nu dincolo”.

– ”Eu sunt european, știu ce înseamnă relațiile, iar izolarea sau gândurile acestea că noi am putea avea o dezvoltare separată de Europa mă înfricoșează, pentru că din Europa ne-au venit tot ceea ce a fost mai bun. Dar în același timp ar trebui să dezvoltăm aici un pol de excelență”.

– Despre cele 60 de ore-muncă săptămânale, la cei aproape 80 de ani, pe care le face la Universitate, pentru a rămâne activ, ”Nu am intenţia de a schimba ceva în program”

– Recomandare de viață adresată studentilor: de a studia în tinerețe, de a-și face o expertiză, de a studia lucruri grele și dificile, să conștientizeze că mai târziu va fi foarte greu să-ți completezi lipsurile din educație, din studiu.

– Recomandare pentru lectură adresată studenților: să citească ce au scris oamenii de știință, despre știința lor și despre viața lor.

Despre Academicianul Viorel BARBU creionez doar câteva repere:

Prof. univ. dr. Viorel Barbu a fost Rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași (1981-1990), a fost președinte al filialei Iași a Academiei Române, a fost „Visiting Professor” la Universitățile din Roma, Pisa, Bologna, Cincinnatti, Ohio, Virginia, este al doilea român care a predat la prestigioasa universitate britanică Cambridge, după medicul Grigore T. Popa; este matematicianul ieșean invitat alături de profesori din mari universități ale lumii, la „Isaac Newton Institute for Mathematical Sciences”; este membru în comitetele de redacție ale unor reviste străine de profil, Doctor Honoris Causa al Universității din Nebraska SUA, membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Doctor Honoris Causa al Universităților din Pitești, Galați și Craiova. Viorel Barbu este și membru al Academiei Europene de Știință.

Pentru acces la întreaga arhivă cu cele 26 de ediții accesați link-ul http://telem.ro/lectia-de-business/ iar pentru comentarii și înscrieri pentru participare la emisiunea ”Lecția de bussines” accesați adresele de e-mail: danchirlesan@yahoo.com, lectiadebusiness@telem.ro

shares