Fenomenul migraționist – implicații, cauze și efecte, măsuri

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a adus în atenţia Parlamentului  fenomenul migraționist din România, cu referire la efectele negative ale migrației persoanelor plecate la muncă asupra copiilor rămași în România, după cum au fost menționate și alte multiple efecte, consecințe și vulnerabilități în spațiul familiei.

Politicile educaționale, sociale, economice încă nu și-au îndeplinit obiectivele inițiale, mai ales în mediul rural, discrepanțele persistă, asistăm la un număr semnificativ mai mare al copiilor din mediul rural afectați de migrația părinților comparativ cu cei din mediul urban, fapt rezultat și din nivelul economic scăzut al zonelor rurale. De asemenea, nu au fost suficiente nici campaniile de informare, demersurile de suport  educațional și  consiliere psihologice, de conștientizare a familiei în legătură cu posibile efecte ale migrației.

Deputatul PSD Camelia Gavrilă subliniază că la nivelul județului Iași, conform rapoartelor Institutului Național de Statistică, ancheta socială vizează elemente specifice regiunii, constatându-se că în ultimii 3 ani fenomenul migrației părinților la muncă în străinătate indică totuși un trend ușor descendent, determinat și de o discretă creștere economică și de o anume stabilitate a locului de muncă. Plecarea părinților la muncă în străinătate are cu siguranță efecte negative semnificative asupra copiilor și educației acestora, dar aspectele nefavorabile se regăsesc mai ales la nivelul ciclului primar și  gimnazial. Se înregistrează, de multe ori, o participare mai scăzută la orele de curs, un randament școlar mai mic, dificultăți de relaționare și comunicare, de integrare în grupuri noi, iar, pe măsura apropierii de vârsta adolescenței, vulnerabilitățile cresc, apar derapaje comportamentale, forme de delicvență juvenilă, agresiune fizică, verbală, dar și tulburări emoționale.

Datele oficiale pentru anul 2017 arată că 95% din românii care pleacă sunt persoane în căutarea unui loc de muncă și doar aproximativ 5% afirmă că merg la studii sau pentru alte motive. Efectele acestui fenomen sunt dramatice în regiunea de Nord-Est unde există aproximativ 35.000 de copii cu părinți plecați (în special județele Suceava – 9.097 de  copii, Iași – 10.000 de copii, Bacău – 5.160 de copii și Neamț – 4.636 de  copii), urmată de regiune Sud-Est cu 16.035 de copii  și de Sud-Muntenia, cu un total de 12.896 de copii cu părinți plecați cuprinși în evidențele oficiale.

În sensul celor prezentate, deputatul PSD Camelia Gavrilă apreciază dezbaterea și argumentele izvorâte dintr-o experiență complexă și din activitățile multiple ale societății civile prezentate la sfârșitul săptămânii trecute într-un grup de lucru organizat de Associazione Donne Romene in Italia – A.D.R.I împreună cu ROMANIAN WOMEN’S LOBBY. În acest context, s-au prezentat evoluții ale fenomenului migraționist, implicații grave în plan familial, dificultăți ale ONG-urilor de profil. În același sens, s-au evocat situații dramatice, crize familiale, diferite tipuri de agresiune,  forme de înstrăinare, depresii, consecințe în raport cu devenirea și educația copiilor, situații de abandon, absenteism sau eșec școlar. De asemenea s-au analizat cu obiectivitate dificultățile adaptării celor plecați în medii sociale și culturale diferite, privațiunile, dar și situația precară, în unele cazuri, a cetățenilor români din diaspora.

„Partidul Social Democrat a propus și implementattotuși importante politici în domeniu, precum: creșterea salariului minim pe economie și a salariilor, stimularea creării de locuri de muncă prin introducerea de noi tipuri de contracte de muncă, prin măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată, creșterea burselor sociale și a bursei pentru studenți, deduceri fiscale acordate familiilor cu copii, dezvoltarea serviciilor de consiliere familială în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivelul primăriilor, promovarea unor mecanisme de sprijin a părinţilor şi de asigurare a unui echilibru între viaţa de familie şi cea profesională.Dincolo de aspectele pozitive certe,  rămâne problema semnalată, la care trebuie să răspundem cu soluții și politici concrete, care să diminueze, poate chiar să elimine acest fenomen social”,a precizat deputatul.

Camelia Gavrilă analizează și propune câteva linii de abordare a acestei teme complexe:

  1. Implicarea activă a școlilor

Demersuri multiple există, dar realitatea socială demonstrează lipsa unor instrumente esențiale: colaborarea școlii cu sistemul de asistență socială, relația dintre asistentul social şi psihologul/consilierul şcolar, abordarea integrată a problematicii copilului rămas singur acasă. În diferite intervenții am precizat faptul că sistemul educațional preuniversitar are nevoie de activarea departamentelor de consiliere, orientare în carieră, a serviciilor de suport psihologic pentru elevi, mai ales în zonele cu vulnerabilități. Sistemul educațional românesc are nevoie de cel puțin 1 consilier școlar la 400-500 de elevi, nu la 800 de elevi, cum este în prezent.

  1. Campanii de informare

În România, sunt încă sporadice campaniile de informare a cetățenilor cu privire la efectele plecării părintelui la muncă în străinătate asupra copilului, posibile afecțiuni psihice pe fondul unui deficit afectiv, dar și referiri la probleme legate de legislația europeană, de normele și reglementările muncii din țările unde fenomenul migraționist este ridicat, modalități de a preveni abuzul la locul de muncă sau noul fenomen al „sclaviei moderne”.

  1. Ce face Ministerul pentru Românii de Pretutindeni?

„Semnalez cu îngrijorare faptul că acest minister trebuie să depășească valoarea simbolică, preocupările insistente mai ales asupra programelor culturale, devenind treptat o instituție mai activă și dinamică, generatoare de programe și politici diverse, complexe și eficiente, în perspectiva coeziunii sociale”,adeclarat deputatul ieșean.

Pentru diminuarea acestor efecte negative ale fenomenului migraționist, la nivel național sunt necesare demersuri și măsuri diverse: receptivitatea și implicarea autorităților centrale și locale, rolul esențial al ambasadelor și consulatelor, dar, simetric, în țară, este importantă implicarea instituțiilor școlare prin programe educaționale, servicii de tip after school, suportul decisiv al consilierilor școlari, al psihologilor, susținerea concretă din partea statului printr-o legislație coerentă, campanii de informare cu privire la siguranța locului de muncă și prevederi legislative din domeniu în România și în diferitele țări de destinație.

„Cu certitudine, este nevoie de o bună comunicare între societatea civilă, comunitățile de români aflați în diferite zone europene și, pe de altă parte, instituții, autorități centrale, ambasade, parlamentari din România, pentru ca aceste dezbateri, întâlniri să reprezinte punctul de plecare, fundamentele  unor politici publice coerente, aplicate și relevante pentru domeniul în discuție, implicit pentru necesare  demersuri legislative, pe care personal îmi propun să le susțin, alături de societatea civilă.”, a concluzionat prof. dr. Camelia Gavrilă.

 Mai multe informații regăsiți pe site-ul www.cameliagavrila.ro.