Fantoma colosului CET Iaşi, reînviată de Înalta Curte

Sharing is caring!

1-1: acesta este „scorul” dintre Primărie şi lichidatorul CET, la instanţa supremă. După o primă hotărâre care în 2017 a dat câştig de cauză municipalităţii, Înalta Curte a emis în martie şi una favorabilă lichidatorului. Cele două se bat cap în cap, dar niciuna din motivări nu a ajuns încă la Iaşi. Este bugetul Iaşului în pericol de a returna zeci de milioane de euro finanţări UE cheltuite cu  termoficarea? Primarul Mihai Chirica spune că nu sunt motive de îngrijorare privind sistemul de termoficare al oraşului şi planul consistent de modernizare a acestuia.

O sentinţă dată la sfârşitul lunii martie de magistraţii curţii supreme i-a neliniştit într-o oarecare măsură pe ieşenii abonaţi la serviciile de termoficare şi furnizare a apei calde din municipiu. Pierde administraţia locală reţeaua de termoficare a oraşului, în favoarea lichidatorului judiciar al CET?

„Respinge acţiunea în revendicare formulată de reclamantul Municipiul Iaşi, prin Primar, ca neîntemeiată“, se arată în minuta publicată de Înalta curte de Casaţie şi Justiţie. Mai mult, instanţa „înlătură din sentinţă obligarea pârâtei reclamante S.C. CET S.A. Iaşi, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 946.854 lei către reclamantul pârât Municipiul Iaşi“, menţionează decizia Înaltei Curţi.

„Sunt două hotărâri definitive şi irevocabile. Una vorbeşte despre faptul că sunt bunuri publice, iar cealaltă – nu că i le dă CET-ului, ci că respinge revendicarea. Încă nu a fost emisă nicio motivare care să poată desluşi ce se înţelege prin «respingerea revendicării». Nu avem niciun motiv de îngrijorare: toate bunurile sunt în continuare în administrarea Veolia“, ne-a explicat primarul Mihai Chirica cum vede el decizia ÎCCJ înaintea comunicării oficiale.

Am încercat fără succes să luăm legătura şi cu lichidatorul judiciar, Management Reorganizare Lichidare SPRL, a lui Corneliu Mititelu. Amintim că, printr-o hotărâre de guvern emisă în 2002, CET Iaşi, cu cele două centrale ale sale plus reţeaua de termoficare, a intrat în administrarea Consiliului Local. Datoriile au continuat să se acumuleze, iar zece ani mai târziu CET SA a intrat în insolvenţă, sub administrarea lichidatorului judiciar menţionat. În acelaşi an, 2012, operarea sistemului de termoficare a fost preluată de Dalkia (din 2015 Veolia), companie în care Primăria Iaşi are 10 la sută din acţiuni. Şi tot în 2012 au început procesele cu lichidatorul judiciar. În 2017, Primăria a recâştigat patrimoniul CET la Tribunalul Iaşi, apoi la Curtea de Apel Bacău, cazul ajungând la Înalta Curte cu aceeaşi rezoluţie în final.

Contractul pe 20 de ani semnat în 2012 de Dalkia/Veolia cu Primăria Iaşi prevede investiţii importante în sistemul public de termoficare – iar lucrările de modernizare a magistralelor sunt deja în derulare. Este vorba de proiec­te care beneficiază de o finanţare europeană de aproximativ 130 de milioane de lei. Decizia curţii supreme nu afectează niciun proiect european, ne-a asigurat primarul. „Toate construcţiile s-au făcut pe domeniul public. Inclusiv terenurile CET sunt în domeniu public“, a precizat el. „Mai mult decât atât, urmărim şi noi o creanţă de aproximativ 253 de milioane de lei pe care CET o datorează Municipiului Iaşi“, a adăugat Mihai Chirica. În ceea ce priveşte ultima sentinţă a ÎCCJ, „există căi de atac, dar aşteptăm cele două motivări“, a mai spus el. Prima hotărâre a fost pronunţată de magistraţii curţii supreme pe 20 noiembrie anul trecut.

Sursa: Ziarul de Iasi

shares