Comisarul Corina Creţu demontează scamatoriile Guvernului: Autostrada se poate face cu bani europeni

Sharing is caring!

Guvernul anunţase că se va construi în parteneriat public-privat. Comisarul european atrage atenţia însă că proiectul, cererea de finanţare şi punerea în operă aparţine Bucureştiului. Corina Creţu a răspuns în locul lui Jean-Claude Juncker la o scrisoare adresată şefului CE de un europarlamentar român. „Bruxelles-ul este gata să ajute cu bani şi expertiză, dar nu să fie catalizator pentru alegerile politice, economice şi, în acest caz, sunt eu convins, morale, pe care România trebuie să le facă în interiorul său“, a comentat Sorin Moisă, cel care i-a scris lui Juncker.

Proiectul autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş este eligibil pentru finanţare şi în următorul exerciţiu bugetar european. Informaţia apare într-un răspuns al comisarului Corina Creţu la o scrisoare adresată de europarlamentarul Sorin Moisă. Creţu spune clar, din nou, ceea ce guvernul nu pare (sau nu vrea) să înţeleagă: autostrada A8 poate fi construită cu bani europeni. În schimb, recent, gu­vernul a aruncat în spaţiul public o găselniţă: parteneriat public-privat pentru realizarea A8.

„Luând în considerare timpul de pregătire necesar, precum şi bugetul limitat din perioada actuală de programare, 2014-2020, implementarea proiectului nu ar putea să înceapă mai devreme de 2021, ceea ce înseamnă abia după lan­sarea noului cadru financiar al Uniunii Europene. Mai mult de atât, autorităţile române vor trebui să propună Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni spre finanţare prin următorul program de transport al politicii de Coeziune“, arată Corina Creţu. De precizat că europarlamentarul român a adresat scrisoarea pe tema auto­străzii A8 preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, iar Creţu a menţionat că a fost rugată de Juncker să răspundă în locul lui. „Concluzia nu este foarte optimistă: suntem pe cont propriu. Doar mobilizarea civică şi politică, în primul rând în interiorul României, ne pot ajuta să avem autostrada aceasta vreodată. Bruxelles-ul este gata să ajute cu bani şi expertiză, dar nu să fie catalizator pentru alegerile politice, economice şi, în acest caz, sunt eu convins, morale, pe care România trebuie să le facă în interiorul său“, a comentat europarlamentarul Sorin Moisă.

Potrivit acestuia, în esenţă, răspunsul comisarului european arată că responsabilitatea este exclusiv în curtea Bucureştiului şi că Uniunea Europeană poate finanţa pregătirea tehnică şi apoi construcţia autostrăzii, inclusiv după 2020, în măsura în care autorităţile române prioritizează acest proiect. „O parte dintre întrebările din scrisoarea iniţială au rămas fără răspuns, mai ales sugestia de includere a A8 în Coridorul Rin-Dunăre, care traversează România. Dacă vă uitaţi la harta Coridorului, partea Estică conţine două braţe care s-ar închide foarte bine, la cum şi Vestul este închis între Frankfurt şi Strasbourg. Iaşi – Tg. Mureş se poate lega şi de ramura nordică a coridorului, prin Debrecen – Kosice, şi de cea sudică, mai avansată prin Arad – Budapesta“, a mai spus europarlamentarul.

 

Creţu: Trebuie o pregătire temeinică a proiectului

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a blocat proiectul autostrăzii de aproape doi ani, în condiţiile în care primele discuţii despre A8 au început de mai bine de 15 ani. Din 2016, oficialii CNAIR se contrazic în declaraţii în ceea ce priveşte întocmirea studiului de fezabilitate. Au anunţat ba că se face în regie proprie, ba că vor fi contractate firme private.

„În prezent, beneficiarul, CNAIR, elaborează termenii de referinţă pentru achiziţia serviciilor de consultanţă pentru documentaţia tehnică a autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, precum studii de fezabilitate, analiza de impact asupra mediului etc. În ceea ce priveşte finanţarea construcţiei, aceasta depinde în totalitate de structura/întinderea proiectului, secţiuni, cost total, buget disponibil etc.“, a precizat Corina Creţu. Ea a adăugat că proiecte asemănătoare cu A8 au fost cofinanţate din Fondul de Coeziune sau Fondul European de Dezvoltare Regională, cât şi prin credite acordate de către Banca Europeană de Investiţii. Cu toate acestea, recent, guvernul a luat o decizie controversată: a decis ca A8 să fie realizată prin parteneriat public-privat, chiar dacă există posibilitatea atragerii de fonduri europene. Experienţa din alte proiecte arată că ideea unui parteneriat public-privat este sortită eşecului. În schimb, comisarul european pentru politică regională a subliniat faptul că finalizarea, până în 2030, a Reţelei Transeuropene de Transport Centrală (TEN-T Core), din care face parte şi autostrada A8, este „o prioritate absolută pentru Uniunrea Europeană“.

„Pot într-adevăr confirma că autostrăzilie Bucureşti – Iaşi (Suceava), Târgu Mureş – Iaşi (Ungheni) şi Braşov – Bacău ar putea, în principiu, primi finanţare din fonduri UE“, a punctat comisarul Corina Creţu. Oficialul european a precizat că, având în vedere traseul autostrăzii A8, prin munţi, proiectul necesită „o pregătire temeinică“ pentru o implementare eficientă. Nu în ultimul rând, comisarul a susţinut că banii pentru studiul de fezabilitate, a designului tehnic, exproprieri de teren ş.a. pot fi asiguraţi prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020. „Finanţarea din Fonduri Structurale ar putea fi asigurată în noua perioadă de programare, acest lucru depinzând de propunerea autorităţilor române pentru un nou program de transport 2021-2027“, a conchis comisarul european.

Sursa: Ziarul de Iasi

shares