Catalin Ivan – Mobilitatea educațională a tinerilor peste hotare: un drum cu un singur sens

Peste 500.000 de tineri au plecat la studii în străinătate şi nu s-au mai întors. Trebuie corectat acest sistem, așa încât România să devină atractivă pentru dezvoltarea carierei

 ”Mobilitatea educațională a tinerilor peste hotare: un drum cu un singur sens?” a fost genericul sub care, astăzi, europarlamentarul neafiliat Cătălin Ivan a inițiat o dezbatere liberă cu reprezentanți ai mai multor instituții publice, ai mediului universitar, organizațiilor non-guvernamentale de tineret, firmelor de consultanță în domeniul studiilor în străinătate, specialiști în educație, specialiști din domeniul de resurse umane și ocupare a forței de muncă și tineri care au avut experiențe de studiu în străinătate.

Dezbaterea a pus în discuție problemele pe care le întâmpină tinerii în România, de ce vor să plece în străinătate, de ce nu vor să revină la finalizarea studiilor și de ce nu se mai regăsesc în sistemul românesc.

”Mai mult de 500.000 de tineri au plecat la studii în străinătate, fie din liceu, fie la facultate şi nu s-au mai întors. E foarte bine că există mobilitate educațională, e foarte bine că avem tineri care experimentează alte sisteme de educație. Problema noastră este că aceștia nu au perspective de a continua o carieră decentă în țară, deși foarte mulți și-ar dori acest lucru. Am propus astăzi această dezbatere pentru a identifica împreună cauzele pentru care tinerii nu vor să continue cariera în România și apoi să găsim soluții pentru a rezolva această problemă. Dacă, astăzi, România ar aloca 20% din PIB pentru educație, 90% din acești bani ar fi risipiți pe programe fără relevanță. Cu siguranță, ar trebui să regândim sistemul educațiaonal, să investim foarte mult în învățământul preșcolar și școlar pentru că acolo se pun bazele educației. Din păcate, noi, acum, ne concentrăm spre cele mai bune licee, spre câteva facultăți de prestigiu, să obțiem câteva medalii și să oferim câțiva absolvenți care să fie vânați de instituții din afară. Sunt vânați doar câțiva. Trebuie însă găsite soluții pentru marea majoritate a tinerilor, care se pierd pe parcurs”, a spus Cătălin Ivan în cadrul dezbaterii.

Invitații săi, implicați în mobilitatea educațională și în special în programele Erasmus, au accentuat necesitatea educației fie de foarte devreme, de la nivelul creșelor, grădinițelor și gimnaziului – ca în cazul prof.univ. Sorin Costreie, prorector al Universității București, fie că este nevoie de consiliere de aptitudini în clasele terminale de liceu – ca în cazul Oanei Botolan Datki, specialist în domeniul resurselor umane, Cteam Human Capital.

Prorectorul Universității București opinează că în România ”funcționăm într-un model piramidal invers”: la noi,  copiii sunt educați în grădinițe de către cel mai puțin pregătiți ori experimentați dascăli, în timp ce în nordul Europei, atât de râvnit pentru sistemul educațioanal, cei mai experimentați și bine pregătiți predau în grădinițe și școli gimnaziale. ”Potența maximă a creierului este între 5 și 7 ani. Atunci făurești persoana de mâine. Trebuie croit un sistem exact invers, căci la grădiniță trebuie umplute golurile de educație, de orientare, iar nu în facultăți, unde omogenitatea de pregătire este mult mai mare”, a spus prof.univ. Sorin Costreie. La rândul său, specialistul în resurse umane consideră că greșeala sistemului educațional românesc pornește de la faptul că ”elevii nu sunt învățați să învețe, ci doar să acumuleze cunoștințe”. Oana Botolan Datki susține că tinerii care urmează cursuri în afara granițelor țării sunt preferați de angajatori nu neapărat pentru că au învățat în străinătate, ci pentru competențele transversale pe care le dobândesc acolo, pentru mentalitatea nouă cu care se întorc. Ea spune că elevii, nefiind consiliați pentru competențe, nu știu ce meserii să-și aleagă și, astfel, mulți dintre ei fie abandonează drumul pe care au pornit, fie îl continuă fără motivare.

Florian Marin, președintele Federației Sindicatelor Libere din România a contrazis punctul de vedere conform căruia tinerii nu știu ce să aleagă, el găsind responsabilitatea pentru acest deznodământ pe funcționarea deficitară a instituțiilor statului. ”Avem o contradicție care sacrifică viitorul tinerilor: avem o mare flexibilitate a muncii, dar administrația ei se face centralizat, prin ANOFM. Nu voi accepta niciodată să sacrificăm tinerii pe motiv că ei nu știu, că ei habar n-au. Ei n-au greșit cu nimic, sunt beneficiarii unui sistem defect. Noi avem foarte puține licee în mediul rural. Dacă un copil pleacă din mediul rural să facă o școală în mediul urban, probabilitatea ca el să se întoarcă este foarte mică. Noi am depopulat ruralul cu bună știință, or ruralul era un mediu propice de creștere economică”, a spus Florian Marin.

Dezbaterea de astăzi a fost anunțată de către inițiatorul ei, Cătălin Ivan, ca fiind doar începutul unor discuții aplicate pe tema educației. ”Mi-e foarte dragă acestă temă și o puteam aborda dintr-o serie lungă de poziții: de părinte, de beneficiar al studiilor în străinătate, de fiu al unor părinți care au fost plecați în străinătate… Rolul meu astăzi, aici, este de politician. Din păcate, ca toți politicienii din România, fără mandat. Adică fără o strategie pe termen lung, asimilată de toate forțele politice, spre beneficiul națiunii. La noi, politica se face după ureche, după val: în direcția în care merg lucrurile, încolo mergem și noi, ca să facem pe plac unora sau altora la un moment dat. Or, datoria mea ca om politic este ca, înainte să acționez, să mă consult cu specialiștii din domeniu. Sunt multe de discutat și sunt multe de făcut. Acesta este doar începutul!”, a declarat Cătălin Ivan la finalul dezbaterii.