Camelia Gavrila: „Bugetul României pentru anul 2020, sub semnul indiferenţei şi al sfidării democraţiei!”

Sharing is caring!

Doamna deputat Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie, a susţinut o declaraţie critică în plenul Parlamentului, în contextul precizărilor făcute de către reprezentanţii Guvernului României, cu privire la asumarea răspunderii pentru Legea Bugetului pentru anul 2020, a formulat opinii critice, rezerve, dar şi soluţii, propuneri avizate pentru dezvoltarea sistemului educaţional din România.

Astfel s-ar fi impus cu necesitate existenţa unor dezbateri autentice în forumul Parlamentului, pe numeroasele teme de interes major şi ar fi fost firesc şi logic demersul de analiză şi dialog aplicat, din perspectiva parlamentarilor şi a viziunii acestora.

„Laitmotivul dezbaterilor noastre şi al declaraţiilor politice se referă la proiectul de buget şi la precizările iresponsabile şi nedemocratice făcute de prim-ministrul României. Vorbim de un grav derapaj constituţional, în condiţiile în care se susţine angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea Bugetului 2020, pentru că se eludează dezbaterile parlamentare, discuţiile în comisii, elaborarea de amendamente, încercarea de a corecta şi de a completa diferite aspecte pe baza expertizei colegilor parlamentari”, a susţinut deputatul ieşean prof. dr. Camelia Gavrilă.

Partidul Naţional Liberal ocoleşte şi de data aceasta instituţia cea mai reprezentativă din perspectivă democratică –Parlamentul României. Având o majoritate instabilă, liberalii nu doresc să aducă în faţa parlamentarilor proiectul pentru Legea Bugetului, aspect îngrijorător, o premieră constituţională discutabilă şi controversată, în condiţiile acestei modalităţi de raportare la legea care va reprezenta arhitectura esenţială pentru evoluţiile sociale şi economice din anul 2020.

Actuala guvernare repetă amplificat aspecte criticate formulate în mod nedrept deseori pentru perioada guvernului PSD: numărul mare de ordonaţe de urgenţe, modificări legislative netrecute prin forumul parlamentar, atitudine autoritară şi ostilă, discursuri nocive şi politicianiste.

De adăugat şi absenţa dialogurilor si a dezbaterilor autentice între competitori, din timpul campaniei prezidenţiale, un alt laitmotiv al abordărilor politice liberale, semn al ignorării unor proceduri democratice fundamentale.

Pentru zona educaţiei, deputatul PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă, transmite un semnal de alarmă faţă de procentajul redus din PIB alocat învăţământului, aspect care ilustrează diletantismul şi detaşarea în raport cu problematica amplă, complexă a domeniului respectiv:

„Ținând cont de proiectul de ţară asumat de administraţia prezidenţială, numit frumos şi elegant „România Educată”, în fapt, asistăm concret la o detaşare a guvernanţilor faţă de urgenţele importante din învăţământul românesc. În momentul în care generezi o finanţare modestă pentru educaţie, o abandonare a unor proiecte foarte bune, o ignorare a pachetului social, a politicilor de incluziune, dar şi a politicilor care vizează excelenţa înseamnă, de fapt, că ne aflăm în faţa unei guvernări caracterizate de indiferenţă, opacitate, lipsă de receptivitate faţă de generaţia tânără. Astfel sunt grav afectate liniile de politică educaţională, şansele tinerilor pentru o educaţie de calitate, existenţa unor trasee şi oportunităţi de formare adecvate pentru elevi şi studenţi, în contextul provocărilor actuale din societatea cunoaşterii.”

Aceeaşi indiferenţă şi lipsă de implicare s-au observat şi în momentul în care Partidul Naţional Liberal a refuzat să voteze o iniţiativă atât de importantă pentru copiii din România: dublarea alocaţiilor, implicit susţinerea familiilor pentru creşterea şi educarea copiilor.

Deputatul ieşean a consemnat situaţia îngrijorătoare legată de implicaţiile financiare pentru educaţia din România, ţinând cont de faptul că alocarea unui procent de 2,7% din PIB, aproximativ 30,5 miliarde lei nu reprezintă o finanţare adecvată pentru a acoperi problemele complexe şi presiunile costurilor din învăţământul românesc. Actualul minister de resort cuprinde şi domeniul cercetării ştiinţifice, unde se constată din nou o diminuare de la 0,18%, cât a fost anul anterior, la o finanţare de 0.12% pentru anul 2020.

În perioada politică din anii 2016-2019, asumată de guvernarea social-democrată s-au observat constant, dincolo de dificultăţi financiare şi ezitări pe care le-am semnalat şi criticat, responsabilitatea guvernanţilor, creşterea echilibrată a bugetului pentru educaţie, asumarea unor proiecte şi derularea lor consecventă, fie că vorbim despre creşteri salariale, despre pachetul social destinat elevilor din grupuri defavorizate, de oportunităţi şi facilităţi de studiu sau financiare acordate studenţilor, de programe pentru formarea cadrelor didactice.

De asemenea, menţionăm măsurile orientate spre dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv în sistem dual, o mai bună inserţie pe piaţa muncii a tinerilor, considerând programele de internship, posibilitatea unor stagii de practică, facilităţile acordate angajatorilor sau deschiderile operate în cadrul învăţământului dual.

La acest moment de conturare a bugetului pentru anul 2020, sugerăm Guvernului PNL să se gândească atent şi raţional la fişa de parcurs pentru domeniul educatiei, cu etape importante şi corelări ale acţiunilor din context naţional cu cerinţele Uniunii Europene: competenţe ale absolvenţilor, nivelul de cunoaştere, mobilitatea academică şi educaţională, investiţii şi proiecte în zona incluziunii sociale, dar şi a excelenţei.

Pentru toate aceste aspecte, prof. dr. Camelia Gavrilă a creionat în cadrul numeroaselor dezbateri şi întâlniri cu actorii, beneficiarii şi partenerii din zona educaţiei, o serie de măsuri, priorităţi şi propuneri care trebuie să fie vizate şi prin bugetul alocat educaţiei, inclusiv prin prevederi şi măsuri din Legea Bugetului 2020, în întregul ei:

1. Modificări şi adaptări legislative privind debirocratizarea şi digitalizarea sistemului de învăţământ, recalcularea costului standard per elev, creşterea numărului de consilieri şcolari;

2. Reforma curriculară prin definitivarea planurilor cadru de învăţământ pentru liceu şi asigurarea unui învăţământ multicultural; revizuirea programelor şcolare, realizarea manualelor şi a ghidurilor didactice;

3. Implementarea unor programe pentru susţinerea excelenţei în educaţie prin dezvoltarea centrelor de excelenţă, identificarea şi antrenarea tinerilor capabili de performanţă în toate domeniile, realizarea unor centre-pilot de excelenţă pentru învăţământul tehnic-profesional;

4. Implementarea şi extinderea programelor sociale, a pachetului social pentru educaţie, însemnând dezvoltarea treptată şi generalizarea programului pilot ,,Masa caldă” pentru toate şcolile din România, implementarea programului „Rechizite şcolare”, acordarea de vouchere în vederea achiziţionării de rechizite, carte şcolară şi materiale sportive.

5. Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, o condiţie a calităţii educaţionale şi a succesului şcolar. Motivarea salarială responsabilă a personalului didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic din învăţământ.

6. Dezvoltarea programelor de tip „after-school” şi stabilirea unor formule mixte de co-plată, cu o anume flexibilitate a metodologiei pentru a acoperi diversitatea de contexte şcolare;

7. Formarea de specialişti în redactarea de proiecte şi atragerea de fonduri europene, în special la nivelul învăţământului preuniversitar;

8. Digitalizarea învăţământului românesc, fiind necesară dotarea sălilor de clasă cu table inteligente şi tablete pentru elevi, variante digitale pentru manualele şcolare sau asigurarea accesului gratuit la wireless în şcoli şi universităţi;

9. Dezvoltarea învăţământului dual în România pentru asigurarea forţei de muncă mediu calificată, recredibilizarea învăţământului profesional şi tehnic;

10. Dezvoltarea programelor de antreprenoriat adaptate pe nivele de vârstă, de la şcoala primară până la universitate;

11. Continuarea şi extinderea programelor de dotări/reabilitări/dezvoltare şi modernizare a infrastructurii educaţionale;

12. Dezvoltarea dimensiunii internationale a universităţilor româneşti;

13. Susţinerea studenţilor ce provin din medii dezavantajate prin cumularea a două categorii de burse în toate universităţile din România, suplimentarea burselor ERASMUS si alte programe complementare pentru evolutia studentilor pe traseul carierei profesionale şi pentru inserţia lor ulterioară pe piaţa muncii;

„Toate aceste aspecte, proiecte, măsuri presupun responsabilitate, finanţare, competenţă şi implicare, pe care nu le vedem încă şi constatăm acum cu tristeţe că subiectele din campania electorală, temele şi propunerile formulate nu se regăsesc în filosofia şi arhitectura concretă a bugetului actual. Aceste promisiuni au rămas doar vorbe frumoase, retorică de campanie, iar abordările concrete în zona educaţională stau sub semnul incertitudinii şi al relativităţii”, a concluzionat prof. dr. Camelia Gavrilă.

shares