Botosani | Țăranul botoșănean, bătaia de joc a procesatorilor și retailerilor: „Îmi dau un leu pe litrul de lapte…”

Sharing is caring!

Efectivele de animale au scăzut semnificativ în ultimii ani, în comunele din județul Botoșani și continuă să scadă. Lipsa forței de muncă și prețurile foarte mici oferite de procesatori, i-au determinat pe mulți să renunțe la creșterea animalelor deoarece s-a ajuns ca veniturile să fie mai mici decât cheltuielile.

Micul fermier primește un leu pentru un litru de lapte. Procesatorul prelucrează laptele, îl ambalează și îl vinde către retailer care îl expune pe raftul supermarketului. Într-un final, botoșăneanul ajunge să plătească 5-6 lei pentru un litru de lapte iar din toată această afacere, cel mai mare profit îl obțin procesatorii și retailerii în timp ce micul fermier rămâne cu munca.

În urmă cu două decenii, doar în satul Tocileni erau aproape 1000 de vaci. Acum, în toată comuna Stăuceni mai sunt aproximativ 850.

“Comuna Stăuceni aproviziona piețele din municipiul Botoșani. În jurul anului 2000, satul Tocileni avea aproximativ 1000 de capete de bovine. Acum sunt în jur de 850 de capete în toată comuna. În fiecare gospodărie erau minim două-trei vaci. Acum mai sunt câțiva fermieri mici care nu reușesc să vândă pe piața liberă ci vând la un procesator. Majoritatea celor care comercializau carne în piață, se aprovizionau de la noi din comună. Chiar era și un punct de tăiere prin anii 2000. Creșterea porcului a dispărut în totalitate pentru că în supermarket sunt prețuri foarte mici la carne”, ne-a spus Cozmin Epuraș, viceprimarul comunei Stăuceni.

Efectivele de animale au scăzut semnificativ în ultimii ani, în comunele din județul Botoșani și continuă să scadă. Lipsa forței de muncă și prețurile foarte mici oferite de procesatori, i-au determinat pe mulți să renunțe la creșterea animalelor deoarece s-a ajuns ca veniturile să fie mai mici decât cheltuielile.

Micul fermier primește un leu pentru un litru de lapte. Procesatorul prelucrează laptele, îl ambalează și îl vinde către retailer care îl expune pe raftul supermarketului. Într-un final, botoșăneanul ajunge să plătească 5-6 lei pentru un litru de lapte iar din toată această afacere, cel mai mare profit îl obțin procesatorii și retailerii în timp ce micul fermier rămâne cu munca.

În urmă cu două decenii, doar în satul Tocileni erau aproape 1000 de vaci. Acum, în toată comuna Stăuceni mai sunt aproximativ 850.

“Comuna Stăuceni aproviziona piețele din municipiul Botoșani. În jurul anului 2000, satul Tocileni avea aproximativ 1000 de capete de bovine. Acum sunt în jur de 850 de capete în toată comuna. În fiecare gospodărie erau minim două-trei vaci. Acum mai sunt câțiva fermieri mici care nu reușesc să vândă pe piața liberă ci vând la un procesator. Majoritatea celor care comercializau carne în piață, se aprovizionau de la noi din comună. Chiar era și un punct de tăiere prin anii 2000. Creșterea porcului a dispărut în totalitate pentru că în supermarket sunt prețuri foarte mici la carne”, ne-a spus Cozmin Epuraș, viceprimarul comunei Stăuceni.

Fermierii din comuna Stăuceni spun că au fost nevoiți să-și diminueze efectivul de animale deoarece nu mai fac față cheltuielilor. În perioada în care Dan Furnică s-a apucat de zootehnie, litrul de motorină era 2,6 lei și primea de la procesatori 1,3 lei pe litrul de lapte. Acum când un litru de motorină se apropie de 6 lei, el primește un leu pe litrul de lapte.

“Ca să ne acoperim cheltuielile, litrul de lapte ar trebui să fie peste 1,5 lei. Ei îmi dau un leu litrul. Când am început cu animalele era 2,6 lei litrul de motorină și 1,3 lei litrul de lapte. Unde a ajuns motorina și unde a ajuns litrul de lapte”, spune fermierul din Stăuceni care în ultima perioadă și-a diminuat efectivul de  animale și se gândește să renunțe deoarece este obligat să accepte prețul impus de  procesatorii de lapte.

Viceprimarul comunei Stăuceni spune că odată cu apariția supermarketurilor, oamenii nu au mai mers în piețe să-și cumpere alimente. Au preferat produsele de pe rafturile acestor magazine deoarece erau ambalate și de multe ori mai ieftine.

„Clientul se duce în supermarket unde are o marfă bine ambalată, bine aranjată. Nu se compară cu produsul din gospodărie. Acel caș tradițional, smântâna făcută cu metodele tradiționale. Toată lumea aleargă după etichetă”, a mai spus Cozmin Epuraș.

Autoritățile locale și județene se așteaptă ca în 15-20 de ani să dispară mai multe localități. În proporție de 70-80%, tinerii sunt plecați în străinătate sau în alte orașe din România iar în sate au rămas doar bătrânii.

shares