Autoritatile mimeaza lupta cu poluarea. Ce otravuri respira iesenii?

Sharing is caring!

Intr-un raport al Agentiei pentru Mediu Iasi pe anul 2018 se mentioneaza ca institutia are dificultati din cauza “implicarii scăzute a unor autorităţi locale în rezolvarea problemelor de mediu şi a angajamentelor asumate în procesul de negociere, în special în domeniul managementului deşeurilor”.

Principala problemă la nivelul minicipiului Iaşi pe calitatea aerului este legată de înregistrarea în staţiile automate de depăşiri ale valorilor limită anuale și zilnice la particule în suspensie PM10 şi depăşiri ale valorilor limită anuale şi orare la NO2. Valorile anuale au fost depasite anul trecut.

Ce respira iesenii?

In 2018, s-a depasit valoarea limita anuala a dioxizilor de azot (NO2).

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantităţi variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:
– monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor şi inodor;
– dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic, înecăcios.
Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat.
În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând oxidanți fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața terestră cât și ecosistemul acvatic.

Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane .

Efecte asupra sănătăţii populației
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.
Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

PM10 – Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid..

Sursa: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Ce nu ni se spune?

Ieri, in statia IS-6 din zona Bosia – Ungheni, care monitorizeaza calitatea aerului in zona de granita cu Republica Moldova datele aratau rau.

La PM 10, s-a inregistrat o noua crestere a indicelor. Acestia erau de 51.74µg/m³ adica rau, iar astazi 37.82µg/m³ adica mediu.

Primaria Iasi sustine ca principalii poluatori din oras sunt masinile si centralele termice de apartament. Cu toate acestea, Bucurestiul este mai putin poluat decat Iasul in conditiile in care sunt inmatriculate de cinci ori mai multe masini, iar 400.000 apartamente din capitala au centrale termice. Ce nu ni se spune? Ca si cauza posibila, una dintre firmele cu afaceri in Iasi este acuzata intr-o ancheta la nivel european ca deseurile toxice din Germania si Italia sunt incinerate in Romania, in cuptoarele fabricilor de ciment. Sunt arse inclusiv substante interzise iar toxinele sunt emanate in atmosfera.

Ce mai polueaza aerul Iasului?

Traficul greu inca nu a fost scos din oras. Masinile de mare tonaj traverseaza orasul in lipsa mult ravnitei sosea de centura. Mihai Chirica sustine ca are in vedere interzicerea completa a circulatiei vehiculelor de tonaj mare.

„Asta înseamnă că, de la orele 5 – 6 dimineaţa şi până la ora 21.00, să nu mai poată intra în Iaşi nici un vehicul greu. Aprovizionările se vor face pe timp de noapte. Astfel, consumul excesiv de carburant va scădea simţitor, cu efecte pozitive în privinţa eficienţei aprovizionării, dar şi asupra sănătaţii ieşenilor”, a precizat edilul.

Un alt factor poluant, care nu este mentionat de autoritati sunt vesnicele santiere. In Iasi se construieste de 20 ani intr-un ritm asiduu. Fiecare petec de teren din oras este transformat in bloc sau cladire de birouri. Cum Primaria nu a infiintat in ultimele decenii niciun parc nou, iesenii au tot mai putine spatii verzi.

Primaria sustine ca s-au luat deja masuri pentru imbunatatirea calitatii aerului si aici sunt mentionate achiziţionarea celor 100 de autobuze Euro 6, atragerea de fonduri europene privind reabilitarea termică a clădirilor, achiziţionarea de utilaje performante noi, cu norme ecologice de ultimă generaţie, de către Salubris SA şi Citadin SA, proiectele privind achiziţia de 32 de tramvaie noi şi 44 autobuze electrice, trecerea terenurilor din extravilan în intravilan, 30% din suprafaţa acestora să rămână spaţiu verde, contractarea de fonduri europene pentru proiectul „Oaza de verdeaţă în cartierul tău”, planurile de plantări, investiţiile în extinderea spaţiilor verzi şi campania de colectare selectivă a deşeurilor dar multe dintre aceste masuri inca nu au fost inca implementate. Pana atunci, iesenii respira un aer plin de otravuri iar masurile sunt doar pur teoretice, pentru a da bine opiniei publice.

APM Iasi, la limita supravietuirii

In timp ce Iasul este sufocat de poluare, Agentia pentru Protectia Mediului din Iasi, care ar trebui sa sanctioneze derapajele celor care otravesc aerul, are lipsuri mari. Cateva dintre problemele institutiei iesene:

  • alocare bugetară redusă comparativ cu nevoile reale ale instituţiei;
  • lipsa participării la programele de instruire profesională prevăzute în Planul anual pentru pregătire profesională ca urmare a lipsei fondurilor;
  • supraîncărcarea activităţii personalului APM Iaşi ca urmare atât a structurii de personal subdimensionată în raport cu atribuţiile şi necesităţile actuale, cât şi a modificărilor legislative (de ex. aplicarea vizei anuale);
  • lipsa personalului specializat, lipsa de motivare a personalului (discriminare salarială între bugetari, în cadrul copului funcţionarilor publici, dar şi în cadrul aceleaşi instituţii prin nealinierea şi păstrarea discrepanţelor treptelor profesionale);
  • lipsa unor dotări corespunzătoare pentru monitorizare în cazul poluărilor accidentale (autolaborator);
  • asigurarea funcţionării echipamentelor din cele 4 staţii automate (IS-1, IS-2, IS-3 şi IS-5) de monitorizare a calităţii aerului pentru care nu au mai fost asigurate în cursul anului 2018 servicii de mentenanţă, piese de schimb şi consumabile;
  • capacităţi IT insuficiente pentru volumul de date de gestionat în GIS;
  • dificultăţi privind implementarea legislaţiei specifice ariilor naturale protejate: aceeaşi procedură de evaluare adecvată pentru plan/program şi proiect; lipsa limitelor GIS pentru ariile naturale protejate de interes naţional declarate prin Legea 5/2000 care face imposibilă stabilirea amplasamentului unor planuri/proiecte /activitati in raport cu acest tip de arii, in special amplasamente estimate a fi situate in proximitatea sau interiorul acestora;
  • colectarea deficitară a datelor necesare de la operatorii economici a căror activitate nu necesită autorizaţie de mediu.

 

 

shares